A trecut carantina, am reînceput să ieșim și să reluăm o viața socială cvasi-normală. După o asemnea experiență, credcă ne iasă mai ușor să intrăm mai bine în pielea câinilor noștrii: Câinii sunt animale sociale dar devin antisociale din lipsa expunerii la situații noi și interacțiunii cu alți oameni, câini și animale dar și din lipsa împlinirii în ceea ce privește rolul lor în structura socială în care trăiesc.

În același fel în care izolarea impusă de câtre stării de urgență în ultimele luni ne-a afectat psihologic și emoțional, o curte mare în care câinele se poate mișca nu creează decât un sentiment de izolare într-o închisoare. Închisoarea este și rămâne o închisoare chiar dacă are ca mărime un hectar.
Câinele are nevoie de interacțiuni zilnice cu lumea exterioară și de activități care îi dau motivația de a fi parte activă în cercul lui familial.  

Așa că în următoarele povățuiri, abordez cele mai întâlnite probleme în relația cu câinele, printr-o viziune orientată spre ce poate face omul decât spre ce ar trebui să înțeleagă câinele. Hai sa începem!

1. DACĂ NU-ȚI PLACE CE PRIMEȘTI, SCHIMBĂ CEEA CE DAI
Ne putem aștepta de la câinii noștri la același nivel de angajament pe care suntem dispuși să i-l oferim: Dacă în timpul plimbărilor alegem să stăm pe telefon, câinele la rândul lui va alege să își creeze singur activități care să-l ajute să scape de frustrare și de energie.
Rezolvarea? Alegem să ne angajăm în activități comune cu câinele sub formă de joacă, urmă, explorare, sporturi canine etc.

Fiind prezenți în raportarea noastră la el, automat putem cere același lucru din contraparte. Știți de ce? Pentru că odată ce ești prezent, ești cel mai apropiat de capacitatea de a vedea ce se petrece cu celălalt și să acționezi la timp, până să escaladeze lucrurile.

2. SINDROMUL DRAGOSTEA DIN TEI 😀
“Vrei să pleci dar nu mă iei”. Anxietatea de separare intră în TOP 10 la hit-uri de probleme comportamentale cu care oamenii se luptă zi de zi cu câinii lor.
Există anxietate de separare reală, unde câinele intră într-o stare de stres pe care nu o poate controla și cea care nu este decât un comportament învățat pentru a capăta atenția care dispare când plecați de-acasă.
În ambele situații vindecarea se face pas cu pas.
Primul pas este să învățam câinii să stea în prezența noastră într-un loc fără să ne urmărească în toată casă. Asta îl va învăța că este ok să fie singur și să fie ok cu a fi singur.
Al doilea pas este să ne schimbăm rutina plecării de acasă. Sunt câini care cum iei cheile în mână sau tragi geacă pe tine, încep ritualul “nu pleca”.
Al treilea pas este să nu oferim stimuli din partea noastră la plecare și la venire.
Al patrulea pas este să oferim mult exercițiu fizic și psihic câinelui care va crea un mindset mult mai liniștit cu care să lucrăm.
Ce ziceți, să fac o filmare dedicată numai anxietatății de separare?

3. SUNT STRESAT, DECI EXIST
Starea normală pe care orice ființa o dorește este cea de pace, liniște și calm. Însă avem nevoi și dorințe care le vrem îndeplinite.
Câinii sunt experți comunicatori non-verbali pe când noi ne- am cam ruginit. Înainte ca orice câine să ajungă “pe culmile disperării” și să manifeste comportamente dezechilibrate, el va comunica non-verbal nevoile lui.
Neînțelegerea noastră și acțiunile care urmează din cauza neînțelegerii devin factori agravanți care provoacă stres și frustrare. Câinii elimină cel mai rapid stresul prin a pune gura pe ceva fie în mod distructiv gen ronțăit, distrus etc fie prin mușcare.

Ca exercițiu personal:
Dacă șoptești și nu te bagă nimeni în seamă, ai să urli. Când ai să urli, oamenii vor reacționa la tine și în funcție de reacția lor, vei reacționa și tu în continuare. Starea pe care ceilalți o ascultă este cea de stres, adică de conflict. Ca urmare starea de stres și conflict se va permanentiza în voi pentru că este singură cale de a obține o reacție de la ceilalți chiar dacă nu ar mai fi nevoie să zbierați ca să fiți auziți.Soluția? Discutam la început despre a fi prezenți. A fi prezenți înseamnă să fim cu mintea acolo când interacționăm cu celălalt.

Câinii mereu vor comunica ce simt înainte să ajungă la exprimări mai grave. Un bun început pentru a îi ajuta să iasă din acest cerc vicios este să îi găsim activități antrenante care îi vor folosi energia spre lucruri constructive pe care le vor îndeplini alături de noi, creând astfel și o legătură bazată pe o mai bună comunicare, înțelegere și respect.
———————————
Vă invit să comentați cu întrebări sau păreri despre ce am discutat în seria asta de “Povățuiri canine”, dacă v-a fost de folos și dacă e cazul să mă apuc să vă mai scriu:Am nevoie și eu de motivare 😀

Voie bună să avem și să nu uităm mereu un număr de trei cuvinte magice în relaționarea noastră cu câinii: Încredere, Răbdare și Respect.
#dogdharma
#povățuiricanine